luni, 25 iunie 2018

De ce, Iohannis, de ce?


Intr-o piateta goala si trista, vaduvita de ceea ce ar fi trebuit sa fie efervescenta unei capitale europene a culturii, un cetatean cu numele Iohannis si-a anuntat intentia de a candida la al doilea mandat de presedinte. Si nu oricum, ci cu toata fermitatea. Ferm de ochii lumii, insa. In realitate, cine l-a studiat atent, a descoperit  un Iohannis complet nesigur pe el, cu gesturi infantile si mai degraba speriat de ce i-a iesit din gura.Imi asum responsabilitatea de a afirma ca regizorul spectacolului marunt, cu trei sau patru microfoane infipte intr-un stativ stingher, este un ageamiu. O fi vrut sa dea valentele unui act discret, dar sincer si serios. A iesit doar un moment penibil, cu un Iohannis caruia doar aranjatul parului i-a iesit ceva mai bine. In rest, nimic.
Klaus nici cartofi nu poate da
Un cetatean care afirma ca isi depune candidatura pentru cea mai inalta demnitate in stat, fara a avea langa el macar un prieten sau o mana de simpatizanti, caci sustinatorii liberali si useristi erau in weekend, nu poate fi un tip care sa inspire incredere. Asemenea declaratii le putea face si in iarna, la schi, pe Surianu, avand martori niste ursi amortiti in hibernare. Efectul ar fi fost acelasi. Bratianu „Cartof”, pe vremea cand isi anunta candidatura la presedintie, macar a venit insotit de vreo zece insi care pozau in oameni hotarati. Si mai avea si umor sub logoul nascocit de presa, „Cetatene fii atent, dau cartofi si bag curent!”. Cetateanul Iohannis nici macar cu asta nu se poate mandri. Nu da cartofi, nu baga curent, iar la umor este mai deficitar decat cotele apelor Dunarii la Drencova si Bechet, in toiul verii.
Rezultat net favorabil lui Dragnea
Nicaieri in lume nu s-a pomenit ca un presedinte in exercitiu sa-si anunte candidatura pentru urmatorul mandat cu un an si jumatate inainte de alegeri. Denota, as spune, spaima ca nu cumva altcineva sa i-o ia inainte. Singurul ar fi putut fi Ciolos, personaj la fel de iubit ca Iohannis, cu sanse de foarte putin la suta, spre si mai putin la suta. Si atunci, de ce Iohannis a facut-o? Doar conjunctura l-a determinat sau este semnalul declansarii unui plan clocit luni de zile in laboratoarele Cotroceniului? Sa-l fi sfatuit cineva ca, dupa condamnarea lui Dragnea, e momentul sa iasa la atac? Prost gandit, as zice. A reusit doar sa incinga si mai tare spiritele. PSD, in moliciunea lui aparenta, poate fi mai nervos decat isi poate inchipui vreun consilier prezidential sau chiar Iohannis. Oricine poate pune fata in fata ce a facut Dragnea si ce a facut Iohannis de cand ocupa functiile actuale. Rezultatul i-ar fi net favorabil liderului PSD. Si atunci, ce se urmareste printr-un anunt plasat intr-un moment nepotrivit?
Tardiv, maestre
Greselile trecutului abia acum isi arata coltii. La ora asta, Iohannis trebuia sa fie doar un fost presedinte. Balbaiala lui Dragnea pare sa fi fost dictata de interese personale, chiar daca nu are curajul sa recunoasca asta. Cu SRI, cu Iohannis sau cu DNA nu se pot face intelegeri, asta nu a inteles Dragnea. Vor sta cuminti pana prind momentul sa ti-o traga in moalele capului. Scopul existentei lor nu este sa faca intelegeri, ci sa te reduca la tacere, mai ales daca esti un incomod de factura liderului PSD. Apoi, a doua greseala a fost netranspunerea in practica a prevederilor CCR la momentul cuvenit. Era perfect legal. Dragnea a avut ocazia unica de a ajunge inculpat intr-un dosar lipsit de subiect, un dosar golit de esenta. Si-a pierdut vremea cu prostii, s-a disipat in astupatul gurilor de partid si acum cumpara timp. E plata grea, maestre. Si e tardiv.
Strada versus PSD
Iohannis nu s-a limitat doar la anuntarea candidaturii. A tras semnalul de alarma pentru societatea civila. Nu se stie nici care este asta si nici ce intelege presedintele prin sintagma in cauza. Indemnul lui la vigilenta si riposta ferma impotriva puterii este mai mult o instigare a maselor. Sa iasa in strada si sa protesteze. Si daca acolo, Iohannis, societatea ta civila da nas in nas cu „societatea PSD”? Ce iese? Sau abia aici incepe sa functioneze planul despre care se tot vorbeste? La ce ajuta incaierarile care vor duce la un inevitabil „Maidan”? Sau tocmai „Maidanul” este cel de care ai nevoie pentru a-ti asigura continuitatea? Dincolo de astea, Iohannis, de ce mai vrei un mandat din moment ce nu ai facut nimic nici in primul? A ramas neterminat vreun plan al UE privind Romania, despre care noi nu stim nimic?

vineri, 1 iunie 2018

CCR ofera protectie politicienilor in fata legii si arunca Romania in criza politica. Ce va face presedintele Iohannis?


In mod simbolic, dupa decizia de miercuri, Curtea Constitutionala a Romaniei s-a autodizolvat. A devenit o anexa politica prin intermediul careia a fost anihilata independenta magistratilor.
"Vorbim totusi de presedintele Romaniei. Este persoana aleasa cu cea mai mare legitimare electorala, nu poti sa-i dai dispozitii presedintelui. Dispozitiile presedintelui sunt scrise in Constitutie, el nu are alta fisa a postului decat Constitutia. Nu se poate merge chiar atat de departe, toate au o limita", a declarat Augustin Zegrean, fost presedinte al Curtii Constitutionale, comentand decizia CCR care il "obliga" pe Klaus Iohannis sa revoce procurorul-sef al DNA si anuleaza atributiile presedintelui si pe cele ale CSM in ce priveste numirile procurorilor.In urma acestei decizii, ministrul Justitiei primeste dreptul sa se amestece in activitatea magistratilor.
Decizia luata de CCR cu un vot de sase la trei a bulversat intreaga societate, efectele fiind imposibil de evaluat in acest moment.Modul in care va reactiona presedintele Iohannis va avea un rol determinant in ce priveste democratia din Romania.
"Toate drepturile cetatenilor garantate de Constitutie nu valoreaza nimic in lipsa unui sistem judiciar etic si independent", a spus Andrew Jackson, cel de-al saptelea presedinte al SUA (1829-1837).Niciodata de cand e membra a UE, Romania nu a fost mai aproape de a iesi din randul statelor civilizate.

Cei sase care au aruncat Romania intr-o criza profunda
"Ziua de azi nu este despre Kovesi, DNA, Justitie si un tragic ministru al Justitiei al carui nume nu mai trebuie pomenit in veci. Ziua de azi este despre noi toti. E ziua caderii noastre in istoria trista post comunista, intr-o istorie de dinaintea integrarii formale in Uniunea Europeana. Neformal si pe bune, suntem la granita de la inceput. Iar guvernantii nostri, in mare parte, au lucrat la asta cu osardie", a scris Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei in Guvernul Ciolos, intr-o postare pe Facebook.6 judecatori constitutionali din 9 au votat pentru constatarea unui conflict institutional inexistent si pentru obligarea unui presedinte ales sa dea un decret de revocare a unui procuror.Cei sase au scris cea mai rusinoasa pagina din istoria institutiei de la infiintarea din 1992 si pana azi. Va fi greu pentru CCR sa supravietuiasca in contextul in care Romania va reusi, pana la urma, sa ramana membru in Uniunea Europeana.
Cei sase judecatori care au votat pentru anularea independentei sistemului de justitie: Valer Dorneanu (numit de PSD), Maya Teodoriu (numita de PSD), Mona Pivniceru (numita de USL), Varga Attila (numit de UDMR), Marian Enache (numit de PSD), Petre Lazaroiu (numit de Traian Basescu) - Foto: CCR

"Prin decizii precum cea de azi, judecatorii Curtii Constitutionale indeparteaza tot mai mult institutia de rolul sau de gardian al Constitutiei si o transforma intr-un jucator politic. Acest lucru este inadmisibil in democratie", a scris Dacian Ciolos, fost premier al Romaniei si fost comisar european pentru Agricultura, intr-un mesaj postat pe Facebook.


CCR, o institutie izolata pe plan european
Reamintim ca institutia condusa de fostul procuror comunist Valer Dorneanu a refuzat sa consulte Comisia de la Venetia pe modificarile Legilor Justitiei realizate in Parlament de coalitia PSD-ALDE. Apoi, a iesit din procesul de consultare cu Comisia Europeana pe Mecanismul de Control si Verificare, ale carui exigente au in prim plan independenta sistemului de justitie din Romania.Valer Dorneanu, fost consilier al presedintelui Ion Iliescu, conduce o institutie izolata in plan european, care s-a transformat intr-un instrument politic.Cei sase judecatori care au votat in data de 30 mai 2018 pentru subordonarea magistratilor sistemului politic sunt: Marian Enache (propus de PSD in 2016), Simona Maya Teodoru (propusa de PSD in 2015), Mona Pivniceru (propusa de USL in 2013), Petre Lazaroiu (propus de ex-presedintele Traian Basescu in 2010), Attila Varga (propus de UDMR in 2016) si Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale (propus de PSD in 2013).Valer Dorneanu, 74 de ani, este un personaj cu un trecut legat de cel al presedintelui Ion Iliescu, cercetat penal pentru rolul jucat in evenimentele din decembrie 1989.Dorneanu a fost consilierul primului sef de stat de dupa prabusirea dictaturii Ceausescu, Ion Iliescu fiind suspectat ca a preluat puterea politica din Romania cu sprijinul lui Mihail Gorbaciov, presedintele URSS de la acea vreme.

Valer Dorneanu, un prieten al Rusiei
In urma cu doua saptamani, Valer Dorneanu participa la Sankt Petersburg, Rusia, la un forum juridic organizat de Vladimir Putin, in ciuda unei avertizari primite din partea Ministerului de Externe de a nu lua parte la acest eveniment din cauza intelegerilor diplomatice la care Romania e parte.Valer Dorneanu nu tine seama de avertizarea ministerului si participa la forumul lui Putin, justificand ca deja confirmase participarea, iar biletele de avion fusesra cumparate."Acest fapt e neobisnuit. Exista posibilitatea ca, in acest caz, Ministerul de Externe sa se fi autosesizat, are aceasta posibilitate in urma unei informari venite din partea Ambasadei Romaniei la Moscova, care are obligatia sa asiste oficialii romani care efectueaza vizite in strainatate", a declarat la acea vreme pentru Ziare.com Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.
Si acest episod explica izolarea CCR si afiliatiile politice atat in plan intern, cat si in cel extern.

Klaus Iohannis nu mai are o cale de mijloc
In opinia mea, Curtea Constitutionala din Romania este o institutie politica si politizata, fiindu-i imposibil sa joace rolul de arbitru si protector al Constitutiei."In general, ma abtin sa comentez deciziile CCR, nu am facut-o nici atunci cand au fost discutabile, din punctul meu de vedere. Dar, in acest caz, avem o decizie fundamental eronata din punct de vedere tehnic juridic. Sesizarea era inadmisibila. Pe langa faptul ca legea este foarte clara in privinta atributiilor prezidentiale, nu poate exista conflict juridic in interiorul aceleiasi puteri, de aceea vorbim in teorie de conflict juridic constitutional intre puteri", a afirmat deputatul PNL Catalin Predoiu, fost ministru al Justitiei in Guvernul Emil Boc.Ajunsi in acest punct, independenta Justitiei din Romania depinde exclusiv de decizia presedintelui Iohannis, care poate castiga sau pierde tot. Pentru Romania, dar si pentru el. Nu mai exista cale de mijloc.


Procurorul Panait, "sinucis" a doua oara. In WC-ul CCR

"Nu comentam deciziile curtilor nationale. Asa cum stiti, lupta anticoruptie este un domeniu pe care Comisia Europeana il evalueaza ca parte a raporturilor sale din Mecanismul de Cooperare si Verificare", a fost reactia scurta a Bruxelles-ului dupa decizia CCR care pune din nou procurorii la discretia ministrului Justitiei. O reactia inghetata, care ar trebui sa dea fiori.Da, CE nu comenteaza deciziile curtilor, indiferent daca sunt instante de judecata sau organisme oficial politice, cum este CCR. Pentru ca nu ele intereseaza Uniunea. Nu le comenta punctual nici pe vremea cand rapoartele MCV aratau mari probleme la nivelul instantelor si al parchetelor si cand eram in iminenta ratarii aderarii.

CE comenteaza evolutia Romaniei. Nu a CCR, nu a ICCJ, nu a unui parchet sau altuia. Evolutia Romaniei. Exact la fel cum comenta si evolutia Poloniei care a fost pusa in ansamblu, ca tara, nu institutie cu institutie, sub incidenta articolului 7.
Si nu intamplator purtatorul de cuvant al CE, la fel ca Ambasada Germaniei, trimite la Mecanismul de Cooperare si Verificare. Este instrumentul principal care le va permite europenilor sa constate, calm, asezat, rece, ca ne-am intors la pre-aderare si ca avem o foarte mare problema cu indepenenta procurorilor, a caror activitate CCR o pune explicit, cu subiect si predicat, cu toate dosarele, sub controlul ministrului Justitiei:
"art.132 alin. (1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor"
Este ceea ce l-a ingrozit pe procurorul sef DIICOT, Daniel Horodniceanu: "Prin decizia de astazi, CCR a plasat, de fapt, parchetele nu sub autoritatea, ci sub exercitiul potential discretionar al ministrului Justitiei, care este om politic sau, dupa caz, sustinut politic."Este ceea ce i-a ingrozit pe cei peste 700 de magistrati, procurori si judecatori, care au semnat imediat dupa Decizia CCR o declaratie comuna in care cer respectarea independentei justitiei.

Revenim la perioada Rodicai Stanoiu in care tanarul procuror Cristian Panait se sinucidea sau "era sinucis" din cauza unei anchete care implica un inalt lider politic din PSD. Perioada in care dosarele penale si deciziile din ele erau discutate in sedintele de partid din Kiseleff. Sedinte la care participa si Valer Dorneanu, pe atunci deputat PSD.Ca asta a fost scopul principal, nicidecum revocarea dnei Kovesi, este clar din chiar prima reactie a ministrului Justitiei dupa anuntarea deciziei si care facea trimitere directa nu la sefa DNA, ci la autoritatea asupra procurorilor: "Decizia CCR valorifica principiul constitutional potrivit caruia procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei".
Eu stiu ca din punctul de vedere al ministrului Justitiei, expertii GRECO sunt cam prosti, a spus-o aproape explicit. Probabil ca nici despre cei ai MCV nu are o parere mai buna. Dar sper sa nu fie atat de naiv incat sa creada sincer ca sunt atat de fraieri incat sa nu inteleaga exact care sunt efectele deciziei CCR, nu punctual in privinta Laurei Codruta Kovesi, ci sistemic asupra tuturor procurorilor din Romania.Nu ma indoiesc ca la nivelul CE nu a uitat nimeni care au fost conditiile impuse Romaniei in 2004, pentru aderare, cand ministru era Cristian Diaconescu"potrivit UE, reprezinta o amenintare la adresa independentei Justitiei ca ministrul sa fie singura structura de evaluare a unui procuror. Si ne-am obligat sa schimbam asta. Acum se anuleaza toate aceste angajamente. Ce am promis la integrare nu mai e valabil.

Si e chiar mai grav decat in Legea 92/1992 a carei schimbare a cerut-o UE. Controlul activitatii procurorilor de catre ministrul Justitiei nu a existat niciodata in nicio lege. A fost creata o vulnerabilitate enorma pentru Romania. Este mai grav decat in Polonia. Daca in 2004 exista aceasta decizie CCR, noi nu eram membri UE".

Adica pentru a avea bani europeni, pentru a umbla si munci liberi in Europa trebuia sa respectam niste conditii de care acum ne dezicem si asteptam ca UE sa nu se dezica la randul ei de intelegere, nu? De parca Bruxelles-ul ar fi la CJ Teleorman.Si eu cred ca vor afla si povestea kafkiana a acestei decizii luate inainte de dezbaterea de miercuri.
Potrivit relatarilor din presa, la CCR pare ca s-a actionat de aceasta data ca intr-un autentic GIO, cel care urmeaza sa fie dezincriminat. Raportul intocmit de Valer Dorneanu, retras inainte de sedinta anterioara, a fost retrimis judecatorilor in plic sigilat, astfel incat sa fie absolut sigur ca nimeni in afara judecatorilor nu-l vede, asa ca nu pot fi scurse informatii catre presa.Inaintea sedintei, opt judecatori s-au retras intr-un WC pentru a pune totul la cale. Intreb si eu, daca era vorba despre o dezbatere corecta, principiala, de ce era nevoie ca discutia sa fie purtata acolo unde mafiotii pun la cale furturi? Intreb si eu, pentru ca nu inteleg.
Eu cred ca colo s-a facut cum ar veni numaratoarea, pentru ca despre argumentatie nu prea vad cum putea fi vorba cat timp, dupa cum a dezvaluit Rares Bogdan la Realitatea TV, decizia era deja scrisa inainte de inceperea sedintei.Mai mult, pana si motivarea Deciziei se pare ca era deja scrisa inainte de sedinta, iar Valer Dorneanu intentiona ferm sa o trimita a doua zi, adica joi, la Monitorul Oficial. Probabil ca au fost unele dificutati cu opiniile separate, asa ca publicarea a fost amanata si inlocuita cu un rezumat de motivare in comunicatul public.Pragmatic, nu de dragul nostru, UE nu poate lasa lucrurile asa. Ar insemna un precedent pe care nu si-l permite. Nu ma astept la declaratii spumoase, nu ma astept nici la batalia diplomatica din 2012 cand, ne place sau nu, Europa avea totusi un interlocutor, cat de problematic, in puterea politica de la Bucuresti. Nu-l mai are. De aceea nu cred ca-si va mai bate capul cu diplomatia prea mult. Va veni direct decontul. Si, repet, nu va veni pe adresa CCR, ci pe adresa Romaniei.

avatar